luni, 13 octombrie 2014

Iata portretul presedintelui "ideal" al Romaniei, in viziunea lui Traian Basescu (conform declaratiei de presa din 13.10.2014, ora 18.30)

Rochia Elenei Udrea din clipa în care făcea declaraţii despre reducerile de cheltuieli bugetare seamănă cu un soi de adulter comis într-un pat plasat în Piaţa Universităţii. O cucoană cu apucături de ţoapă ne înfruntă cu un tupeu inimaginabil şi se dă în stambă în faţa camerelor de luat vederi. Ţara se zbate în puseuri de criză, iar Coana Joiţica ne ţine lecţii de austeritate într-o rochie de 21.000 de euro (adică 28.000 de dolari, nu 20.000 cum greşit calculase un jurnalist). O diferenţă de 8.000 de dolari, cam cât ar costa pânza de pe şunca dreaptă a Cucoanei, ar fi echivalentul a cel puţin un salariu pe o lună într-o firmă micuţă.
La o mai veche socoteală reieşea că Elena Udrea, dama naţiunii, iese pe stradă cu cel puţin 100.000 de euro. Greşeală. Coana Joiţica pleacă la defilare, la conferinţe de presă sau în vizite de tandreţe la Cotroceni împachetată chiar şi în 200.000 de euro. Uneori chiar mai mult. Să recapitulăm. Fundul mare se cară cu un Mercedes clasa S. Costă cel puţin 120.000 de euro. Poşeta oscilează. E în funcţie de ton, de zuluful stâng sau de culoarea pantofilor. Poate fi şi un Gucci de 5.000 de euro, dar şi un Hermes de 25.000. Depinde de destinaţie şi de vremea de afară. Ceasul Coanei Joiţica sare şi el de 20.000, deşi dacă îşi pune unul ornat cu nişte pietricele ne strică toate calculele. Unghiile şi cârnăciorii de la degete cer şi un inel. În garderoba damei naţionale veţi descoperi toată gama podoabelor. Puţine gablonzuri şi multe piese veritabile, care, cel puţin unele, sar binişor de 25.000 de euro. Să socotim şi pantofii. Între 500 şi 2.000 de euro. Şi rochia. Depinde şi asta de casă.
Rochia de la Dolce&Gabbana are ca preţ de listă 21.000 de euro. Ce ochelari de soare poartă madam? Credeţi că din cei de pe o tejghea? Să fim serioşi. Mia de euro e ca o muscă. Dar machiajul? Cu fondul de ten şi pudra specială pentru vărsatul care îi toacă pielea, cu parfumul şi cu rimelul de casă, toate fac cifre cu multe zerouri. În geanta mare ca de precupeaţă, Coana Joiţica poartă o adevărată industrie cosmetică necesară unor împrospătări sau reparaţii accidentale. Cum ziceam, o geantă costă între 5.000 şi 20.000 de euro. Conţinutul genţii poate să ajungă cam la tot atâta. Nu mai luăm în calcul un stilou, o jacheţică, un Vertu (care şi el există de la 5.000 la 100.000 de euro), o broşă şi desuurile. Şi ţineţi cont, asta este o ţinută de vară, nu una de vreme rea şi frig, cu blănurele şi cu şaluri din tot soiul de pufuri, cu mănuşi şi cu bluzici.
Trece Coana Joiţica pe bulevard ca o paţachină împachetată în 200.000 de euro? Trece! Şi prostimea o admiră, iar slugoii politicii se întreabă cum să-i intre în graţii. Toată defilarea ei de modă pe la televiziuni, recepţii, congrese şi primiri oficiale se constituie într-o expoziţie a ţopismului românesc. Să ne înţelegem. O rochie Dolce&Gabbana este o minunăţie. Şi o geantă Hermes. Sunt între cele mai frumoase şi fine lucruri care există. Şi le permit doamnele dinfamiliile mari, dintre cei cu bani vechi, neveste de miliardari sau actriţele plătite cu milioane de euro pe un surâs şi o strâmbătură. Dar o asemenea rochie pusă pe un mijloc şi pe un fund cu 20 de kilograme în plus peste cât cer look-ul şi bunul-simţ devine o stridenţă ca o palmă peste ochi.
Cum trăieşte şi cum se îmbracă Elena Udrea? Ca într-o programată ostentaţie şi ofensă la adresa românilor. Şi peste valurile şi kilogramele de poftă ale Coanei Joiţica atârnă podoabele de bunăstare. Care, vrând-nevrând, ne trimit la cotloanele întunecate ale ţopismului săltat de banii îndoielnici din afacerile curate şi necurate ale consortului şi ale pretenarilor.
Când trece rochia Coanei Joiţica, trece partea pavoazată şi potentă a României. Cam aşa arată neamul prost ajuns la putere.
Restul e sărăcie şi suferinţa.

 Biografia unei „dive” sau „Povestea unei cariere de succes”

Elena Udrea e fiica unui ţigan dinPleşcoi, şofer de autobuz (angajat la Întreprinderea Judeţeană de Transport Local Buzău, pe autobuzele 6 şi 7), decedat în martie 2009 si înhumat pe şest la Ghencea de fii-sa. Şoferul se numea Dumitru (dupa alte surse, Gheorghe) Udrea (NeaMitică), originar din Pietrosu.
      Într-o zi, acesta a făcut o cursa lungă-lungă, pînă în comuna lui Nicolae Labiş, Mălini (jud. Suceava). Acolo a întîlnit-o pe Maria Veliceasa (născută in 1951), femeie de serviciu la Dispensarul din localitate.  Cei doi s-au căsătorit, iar la 26 decembrie 1973 s-a născut un copil de sex feminin, care avea să primească două nume: Elena - Gabriela.
       Faptul că este ţigancă a fost recunoscut de Mădălin Voicu, care a declarat, invitat fiind la una dinemisiunile lui Mihai Morar, că: "Mă abţin, pentru că Elena Udrea este co-etnica de-a mea. Nu vreau să spun mai multe, dar ştiu ce vorbesc, pentru că le cunosc "pedigree-ul" tuturor. Sunt sigur de ce spun", a declarat artistul si omul politic de origine rromă.
       Bunicul din partea mamei, Vasile Veliceasa, a fost un beţiv, care avea ca avere 2 bordeie si ceva teren din care vindea cate o bucată când rămânea fară bani. Căsătorit de 2 ori, a avut 8 copii: 4 i-a ţinut in bătătură (Ioniţă, Paraschiva, Garoafa şi Gheorghe) iar pe ceilalţi 4 i-a dat la caminul pentru copii fără posibilităţi (Costică, Pavel,Viorica şi Maria, viitoare mamă a paraşutei).
       Familia Udrea a locuit în Pleşcoi, apoi in gazdă la Buzău începand cu 1979 când Gabriela avea 6 ani, în casa unei femei pe nume Mariana Dragomir, contabilă la ADAS. Soţul acestei femei lucra pe acelaşi autobuz, cu schimbul, cu Mitică Udrea. Tot acolo s-a angajat si Maria ca taxatoare de bilete pe autobuz (cum era pe atunci). Atunci când Elena Gabriela Udrea era în clasa a VI-a (la scoala nr. 16), familia s-a mutat la o altă adresă in Buzău .
       În ultimele clase de liceu (facut la B.P.Hasdeu, intre 1988-1992), fata a început să-şi "alerge caii", devenind, efectiv, prostituată. În mod concret, ea "presta" la o matroană pe nume Petruţa, care ţinea un bordel clandestin, în două apartamente, pe aceeaşi scară (unul lîngă altul), dintr-un bloc cu 4 etaje, situat în Cartierul Micro V din Buzău .
      "Tanti" Petruţa îi făcea "lipeala" şi cu clienţi din Bucureşti, unde "eleva" Găbiţa se ducea cu trenul, dar se întorcea cu limuzina, plină de bani şi atenţii. Miliţia de Moravuri din Buzău o avea în evidenţă.
      La şcoală, Ciocănitoarea Woodrea mergea tîrîş-grăpiş, fiind aproape repetentă. După ce s-a mutat cu familia de la Pleşcoi  la Buzău, la vîrsta de 6 ani, Elena Udrea şi-a petrecut verile în satul Pietrosul (comuna Costesti), situat pe Valea Buzăului, la bunicul din partea tatălui (Gheorghe Udrea, zis Cantoneru), unde acesta avea o moştenire de familie. Aici l-a cunoscut pe Cătălin Predoiu, care şi el venea, în timpul verii, la bunici, care locuiau la capătul uliţei, în acelaşi sat. Mai mare cu cca. 6 ani decît ea, Cătălin Predoiu i-a devenit bun prieten. Legătura lor a fost una trainică (se pare că tălâmbul ăsta, cu gură de babă, a fost primul ei amant), ulterior, "împerecherea" stînd la baza ascensiunii politice a "independentului" Predoiu.
       Prietenia din copilărie şi adolescenţă dintre Elena Udrea şi Cătălin Predoiu este necunoscută publicului larg, care nu a priceput, nici pînă astăzi, cum acest Neica-Nimeni a câştigat încrederea Dictachiorului Traian Băsescu şi a rămas ministru în mai multe variante de guvern, cu sau fără partid la spate. Acest mutulică a introdus-o în cercurile "bune" ale tinerilor din Buzău şi a sfătuit-o să dea admitere la liceul pe care îl absolvise el, cu 2 ani mai devreme (B.P.Haşdeu), secţia limbi (?!) străine.
      Unul dintre prietenii lui Cătălin Predoiu, poreclit Papuc, a fost cel care a prezentat-o pe Gabriela (aşa cum o ştiau colegii de clasă şi anturajul pe Elena Udrea) celebrei matroane locale "Tanti Petruţa".
     "Tanti  Petruţa" a fost cea care a propulsat-o mai departe, în cercurile prostituţiei din Bucureşti, aceasta fiind în legătură cu unul dintre faimoşii "peşti" ai Capitalei anilor '90, Ion Răget, poreclit Prinţişoru'."Tanti Petruţa" îi furniza, la comandă, Prinţişorului, pe bază de comision,"prospătură" pentru străinii cazaţi la Intercontinental, în marea lor majoritate arabi şi turci, care se dădeau investitori străini aflaţi în prospectarea pieţei. Prietena şi partenera Nimfei din Pleşcoi, Beatrice Comăniceanu, l-a cunoscut, şi ea, foarte bine, pe putregaiul Răget, pe care l-a şi apărat în instanţă, cam prin anul 2002, cînd acesta a primit cîţiva ani cu suspendare (apoi, borfaşul a fugit în Spania).
      În paralel, Elena Udrea şi prietena ei, Beatrice Comăniceanu, mergeau "la produs " şi în zona căminelor studenţeşti de la Grozăveşti. Acolo e un restaurant-bordel, al arabului Nassar (cumnat cu parlamentara PSD Rodica Nassar), unde  se culcau, pe bani, mai ales cu studenţi medicinişti (tot arabi).
      Generalul Cornel Baltă ştie totul despre "cartea de muncă" a Elenei Udrea. Prinţişoru' a fost cel care i-a făcut Elenei Udrea cunoştinţă cu tiganul Dorin Cocoş, un obscur bişniţar, care aducea marfă din Turcia şi o vindea în bazar. E adevărat ce spune în presă"avocata" Beatrice Comăniceanu, că l-au cunoscut pe Cocoş într-un club, dar probabil că acolo era şi "şeful" lor, Răget.
      În tot ceea ce face, de cel puţin 15 ani încoace, Elena Udrea se serveşte de practicile de "magie neagră" ale cunoscutei vrăjitoare Cati, de la Mărăcineni, bună prietenă cu mama Elenei Udrea (aproape de Pleşcoiul natal al tatălui ei). Se pare că aşa le-a sucit minţile lui Dorin Cocoş şi Traian Băsescu. Prin farmece şi magie neagră, făcută de vrăjitoare, Cocoş a luat-o de nevastă pe curviştină, deşi ştia ce "specializare" are Găbiţa şi ce muncă prestează în schema de afaceri a Prinţişorului.
       "Dispeceratul" reţelei de prostituţie pe care o patrona, în Bucureşti, Ion Răget, se afla pe Str. Ştefan Furtună nr. 9, la etajul 2 al unui bloc vechi (vizavi de Muzeul Militar şi aproape de Gara de Nord - de altfel, aproape toată strada e un fel de Crucea de Piatră). Acolo se duceau prostituatele, inclusiv Elena Udrea, să-şi primească banii şi viitoarele comenzi şi să regleze şi alte chestiuni. Iată numai cîţiva dintre membrii (sau simpatizanţii) PDL care i-au făcut "bucuria" Ciocănitoarei Woodrea: Traian Băsescu, Cezar Preda, Cristian Poteraş, Florin Popescu, Gabriel Oprea, Cătălin
Predoiu, consilierul ei, Ştefan Şuşai ş.a.
       "Cariera" paraşutei s-a declanşat odată cu solicitarea lui Cocoş către Oprea, de a-i aranja intrarea. Acum ea fără studii, sugace amărată de la ţară, şi vorbind cu parteneru' lui de afaceri Gabriel Oprea, ce zice Cocoş?
-Băi Oprea, tu ai relaţii peste tot, eu sunt un ţigan amărât, bag-o bă şi tu in politică. Bă… da n-are studii.
-Lasă bă, că avem bani. Si uite aşa îi făuriră o diplomă în drept, la rapid, la universitatea Dimitrie Cantemir, intre 1992-1996, iar ulterior Oprea, ca director la Colegiul Naţional de Apărare (2000-2001 şi "profesor" din 2001), i-a băgat şi vreo 2 diplome de acolo. Mai precis, a "urmat" cursurile Colegiului Naţional de Apărare, pe care le-a terminat cu o lucrare pe tema intereselor NATO în zona Mării Negre şi Caucaz. Ce cunostinţe are in geopolitică, numai săracii arabi supţi o mai ştiu. Si uite aşa îi făcură un CV, mai cu bube, dar universitar. Toată tărăşenia pleacă de la restaurantul Trei Cocoşi. Dacă verificaţi, Gabriel Oprea a fost partener cu Cocoş, dar pentru că trebuia să devină prefectul capitalei (intre 2002-2003) a trebuit să iasă din afaceri. Aşa se leagă diplomele "Udrei" cu funcţiile lui Gabriel Oprea . In 1997 i-a deschis Cocoş si un butic de avocatură, şpaga fiind la data respectivă de cca. 20.000 euro, dar pentru asta ar trebui luaţi la bani mărunţi şefii de la Baroul Bucureşti, ei ştiu mai bine.
      Prin urmare, in "biografie" apare ca avocat titular al Cabinetului Individual de Avocatură "Udrea Elena Gabriela" din Bucureşti - că de, geniul pleşcoian trebuia sa presteze. In plus, deoarece acum era plină de ştiinţă juridică cum era odinioară plină de altceva, a fost puţin între iunie 2004 şi februarie 2005 consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti, preşedinte al Comisiei Juridice şi de Disciplină, din partea PNL - unde presta la data respectivă.
     In politică a împins-o Virgil Asztaloş Măgureanu, care a dirijat-o pe paraşută către PSD, prin Cozmin Guşă. Apoi, a fost teleghidată către PNL, prin Varujan Vosganian. În 2002 a intrat în Partidul Naţional Liberal, iar în iunie 2004 a devenit consilier municipal din partea PNL.
     Pe 21 octombrie 2005 a demisionat din PNL, iar la 12 februarie 2006 se înscrie în PD - si incepe ascensiunea fulminantă, sub atenta oblăduire a Chiorului. La PD, şi implicit la Traian Băsescu, a ajuns prin intermediul Mioarei Mantale. Lumea vorbeşte că această nimfomană din Pleşcoi s-ar fi tăvălit şi cu următorii: Varujan Vosganian, Paul Păcuraru, Sebastian Vlădescu, S.O. Vântu, C.P. Tăriceanu, Dinu Patriciu, Theodor Stolojan.
      Până în octombrie 2005, a fost consilier de stat la Administraţia Prezidenţială, şef al Cancelariei prezidenţiale (evident, datorita adâncii "competenţe" politico-juridice).
      În toamna anului 2005, ea a demisionat din funcţia deţinută la Preşedinţie, invocând atacurile "profund nedrepte" îndreptate asupra sa şi a altor persoane care susţin lupta anticorupţie, precum şi faptul că nu doreşte ca prin insinuările la adresa sa să devină "o vulnerabilitate a demersurilor preşedintelui".
           În 13 aprilie 2005 apare în Academia Caţavencu un interviu în care Elena Udrea este întrebată dacă este iubita lui Traian Băsescu. Răspunsul ei a fost: "Ştiţi de când aştept întrebarea asta? La întrebarea asta pot să vă răspund peste zece ani?".
       Deşi nu mai era consilier prezidenţial, făcea vizite nocturne la Cotroceni, aşa cum a dezvăluit Jurnalul Naţional, Preşedinţia şi SPP, refuzând să explice scopul acestor vizite. Conform unor surse din Palatul Cotroceni, citate de presă, Elena Udrea intra foarte des în sediul administraţiei prezidenţiale, după ce şi-a dat demisia din funcţia de şef al Cancelariei prezidenţiale. Sursele amintite susţin că, timp de un an, ea şi-a păstrat chiar şi biroul din vecinătatea cabinetului lui Traian Băsescu. Întrebată despre vizitele nocturne, a răspuns sec: "Nu comentez". Întrebat şi el de ce maşina Elenei Udrea intră noaptea la Palat, Traian Băsescu a spus sec: "Spuneţi o minciună. Confundaţi o maşină cu o femeie. Eu n-aş face confuzia asta". Apoi a argumentat ca a venit să alimenteze, că era combustibilul mai ieftin!
      În 30 noiembrie 2008, Elena Udrea a fost aleasă deputat.
      Restul e istorie. O istorie a ruşinii naţionale.
     Aşteptăm cu nerabdare s-o vedem in funcţia de preşedinte. Astfel, va ajunge acolo unde n-au ajuns celelalte 2 prostituate celebre - Elena Lupescu si Elena Ceausescu.
ROMANI, VA DESTEPTATI VREODATA ? DACA NU, NE MERITAM SOARTA !

luni, 14 iulie 2014

SCRISOARE DESCHISĂ Domnului Prim Ministru VICTOR VIOREL PONTA

 Stimate Domnule Prim Ministru VICTOR VIOREL PONTA,

IATĂ UN CITAT DIN EXPUNEREA DUMNEAVOASTRĂ ÎN PLENUL PARLAMENTULUI DIN DATA DE 4 MARTIE 2014: "Când vorbesc de continuitatea programelor şi proiectelor cuprinse în programul de guvernare din 21 decembrie 2012, mă refer la păstrarea creşterii economice şi la orientarea acestei creşteri economice către interesul cetăţeanului, în aşa fel încât fiecare cetăţean al României să se simtă beneficiar al acestui context economic favorabil. Mă refer la aplicarea şi în 2015 a creşterilor de salarii de pensii, după ce anul 2010 a văzut cea mai cruntă tăiere şi afectare a nivelului de viaţă, mă refer la ceea ce avem de finalizat, am redat împreună, Uniunea Social Liberală şi Guvernul USL, drepturile încălcate abuziv ale pensionarilor, ale bugetarilor, ale militarilor, ale diplomaţilor, ale celor pensionaţi în grupa unu de muncă. Cred că mai avem în continuare măsuri de adoptat împreună pentru aviatori, pentru personalul navigant, pentru cei care au avut de suferit în urma crizei economice…să reparăm nedreptăţile din 2010-2011." 

Domnule Prim Ministru VICTOR VIOREL PONTA,
În ziua de 17 iunie 2014, în cadrul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor, s-a discutat Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 223 din 2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civila din România (Plx.612/2013).

Domnule Prim Ministru VICTOR VIOREL PONTA,
Constatăm cu mare surprindere că, după 4 (patru) ani de la marea nedreptate făcută aviatorilor civili români, respectiv, şi generic vorbind, personalului navigant civil pensionar din România prin diminuarea drastică a pensiei legal şi constituţional atribuite, Dumneavoastră, prin impunerea imperativă a unei limite de 20 de ani de activitate ca personal navigant, cum şi prin impunerea altor limitari, sunteţi pe cale de a “îndrepta” o nedreptate cu o altă imensă nedreptate, aceea de a NU face “dreptate” în mod discriminatoriu la circa 450 – 500 de aviatori pensionari din totalul celor afectaţi.
Astfel, printre altele, la punctele 5 - 17 din Propunerea legislativă (anexată prezentei – Anexa 1), se afirmă “nu se susţin” şi se cere eliminarea Art. 423 - 10, prin urmare, Domnule Prim Ministru VICTOR VIOREL PONTA, vreţi oare să fie eliminate de la aşazisa “reparaţie” aproape 450 – 500 de aviatori pensionari ? Adică cei care, din diverse motive, inclusiv oprirea din activitatea de zbor de către fosta securitate (apropos… Dumneavoastră ce ştiţi despre aceste “lucruri” ???)! Înţelegem că, probabil, ar fi normal să fie “penalizaţi” cei care nu au avut “norocul” să treacă de normele impuse de către Dumneavoastră, dar prin eliminare, nu faceţidecât să perpetuaţi o discriminare prin alte discriminări. Oare aceasta este România pe care ne-o propuneţi, Domnule Prim Ministru??? Vrem să credem că NU.

Domnule Prim Ministru VICTOR VIOREL PONTA,
Vă rugăm să reanalizați la modul cel mai serios ceea ce ne-ați promis de repetate ori și în mod public, adică “reparaţia” drepturile încălcate abuziv ale tuturor pensionarilor aviatori, prin citirea corectă a articolelor din LEGEA Nr. 223 din 4 iulie 2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, respectiv a Art.49 din aceasta:
ART. 49
De prevederile art. 43 - 48 beneficiază, după caz, si următoarele categorii de persoane:
a) personalul aeronautic civil navigant profesionist care, după data intrării în vigoare a prezentei legi, îsi pierde total capacitatea de muncă din cauza unui incident sau accident de aviație, unei boli profesionale sau unei afecțiuni medicale dobândite ca urmare a activității de zbor, fără a se ține cont de vârsta si vechimea în muncă ale acestuia, pensia fiind acordată de la data pierderii capacității de muncă;
b) personalul aeronautic civil navigant profesionist care, înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi, si-a pierdut total capacitatea de muncă din cauza unui incident sau accident de aviație, unei boli profesionale sau unei afecțiuni medicale dobândite ca urmare a activității de zbor, fără a se ține cont de vârsta si vechimea în muncă ale acestuia, pensia fiind acordată de la data intrării în vigoare a prezentei legi;
c) persoanele care au realizat o vechime de cel puțin 10 ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist si care la data pensionării dețin această calitate, cuantumul pensiei de serviciu calculat conform art. 44 alin. (1) si (2) fiind diminuat cu câte 2% pentru fiecare an care lipseste din vechimea minimă în activitate prevăzută la art. 43 alin. (1);
d) persoanele care au realizat o vechime de cel puțin 10 ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist si care la data pensionării nu mai dețin această calitate, cuantumul pensiei de serviciu prevăzut la art. 44 alin. (1) fiind diminuat cu câte 2% pentru fiecare an care lipseste din vechimea minimă în activitate prevăzută la art. 43 alin. (1) si va fi aplicat la media veniturilor totale brute realizate în ultimele 3 luni anterioare lunii în care s-a solicitat pensionarea de către tot personalul aeronautic civil navigant profesionist aflat în activitate, corespunzător ultimei funcții la bord deținute de persoana în cauză pe tipul respectiv de aeronavă civilă. Această medie va fi menționată în documentul emis de către angajator, pe răspunderea acestuia, potrivit art. 44 alin. (2).
cum și din Norma metodologică de aplicare a prevederilor Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, respective Art.11:
Articolul 11
În sensul Legii, beneficiază de pensie de serviciu următoarele categorii de persoane, dacă au desfășurat activitate ca personal aeronavigant:
a) piloții, insoțitorii de bord, parașutiștii și personalul de inspecție în zbor, care au vârsta de minimum 50 de ani și au realizat o vechime de cel puțin 20 de ani;
b) navigatorii, mecanicii și/sau inginerii de bord naviganți, operatorii radionaviganți, inginerii de receptie și control aeronave și inginerii de recepție și control mijloace PNA-TC, care au vârsta de minimum 52 de ani și au realizat o vechime de cel puțin 25 de ani de activitate;
c) persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la lit. a) sau b), după caz, și care la data solicitării pensiei de serviciu nu mai dețin calitatea de personal aeronavigant;
d) personalul aeronavigant care, după data intrării în vigoare a Legii, își pierde total capacitatea de muncă din cauza unui incident sau accident de aviație, a unei boli profesionale sau a unei afecțiuni medicale dobândite ca urmare a activității de zbor, fără condiție de vârstă sau vechime; e) personalul aeronavigant care, înainte de data intrării în vigoare a Legii, și-a pierdut total capacitatea de muncă din cauza unui incident sau accident de aviație, a unei boli profesionale sau a unei afecțiuni medicale dobândite ca urmare a activității de zbor, fără condiție de vârstă sau vechime; f) persoanele care au realizat o vechime de cel puțin 10 ani de activitate ca personal aeronavigant, care la data solicitării pensiei de serviciu dețin această calitate și îndeplinesc condițiile de vârstă prevăzute la art. 43 alin. (1) lit. a) sau b) din Lege, după caz;
g) persoanele care au realizat o vechime de cel puțin 10 ani de activitate ca personal aeronavigant, care la data solicitării pensiei de serviciu nu mai dețin această calitate, dar îndeplinesc condițiile de vârstă prevăzute la art. 43 alin. (1) lit. a) sau b) din Lege, după caz;
h) personalul aeronavigant care la data intrării în vigoare a Legii este pensionar pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii sau conform prevederilor Legii nr. 89/2004 privind unele măsuri de protecție sociala acordate, ca urmare a restructurării Societății Comerciale TAROM - S.A., personalului aeronautic civil ori pensionar pentru pierderea totală a capacității de muncă, respectiv pensionar de invaliditate încadrat în gradul I sau II în sistemul public de pensii și care îndeplinește condițiile prevăzute de Lege;
i) personalul aeronavigant din cadrul aviației civile de transport aerian, prevăzut la art. 4 lit. b) din Lege, a cărui funcție nu mai există la data intrării în vigoare a Legii, datorită evoluției tehnicii aeronautice și a concepției de exploatare la sol și în zbor a aeronavelor civile, care a realizat o vechime de cel puțin 10 ani de activitate ca personal aeronavigant și îndeplineste condițiile de vârstă prevăzute la lit. b). 

Domnule Prim Ministru VICTOR VIOREL PONTA,
Aşteptăm cu mare interes exprimarea publică a punctului Dumneavoastră de vedere. 

Cu stimă, 

Pilot comandant DORU VÂRLAN
Expert al Comisiei Europene (aeronautics)

Str. 1 decembrie No.260A, Sat Pleșești, Comuna Berca, Județul Buzău, 127043 România, email: varlandoru@gmail.com, varlan.doru@yahoo.com , Tel: +40 744 542944

NOTA CNSC: Va recomandam sa cititi cartea "O viata de aviator, asa cum a fost", autor Doru Varlan

luni, 5 mai 2014

Prezentarea localitatii

Suprafata: 7328 ha
Intravilan: 570 ha
Extravilan: 6758 ha
Populatie: 8263
Gospodarii: 3068
Nr. locuinte: 3240
Nr. gradinite: 4
Nr. scoli: 4
Nr. licee: 1
Numele localitatilor aflate in administratie:
Berca, Băceni, Cojanu, Joseni, Pâclele, Sătuc, Pleşeşti, Pleşcoi, Mânăstirea Răteşti, Răteşti, Ţâţârligu, Valea Nucului, Viforâta
Asezarea geografica:
Comuna Berca este situata în judeţul Buzău, în regiunea Muntenia la subcurbura lanţului de munţi Carpaţi. Comuna este aşezată între paralelele de 45°14' şi 7″ şi 45° şi 20' latitudine nordică, deci la egală distanţă între ecuator şi Polul Nord. în longitudine, este aşezată între meridianul de 26° şi 36' şi meridianul de 26° şi 45' (longitudine estică).
Activitati specifice zonei:
Agricultură
Creşterea animalelor
Pomicultură.
Activitati economice principale:
Extracţia petrolului şi a gazelor naturale
Industria materialelor de construcţii
Producerea cârnaţilor şi a pastramei de Pleşcoi.
Obiective turistice:
Mânăstirea Berca
Mânăstirea Răteşti
Vulcanii noroioşi (Pâclele Mici şi Pâclele Mari)
Lacul de acumulare Berca
Crucea Dorobanţului
Poiana Şoimului.
Evenimente locale:
Serbarea spectacol "Pe dealurile Şoimului"
Târgul de produse agricole
Festivalul cârnaţilor de Pleşcoi.
Proiecte de investitii:
Reabilitare prin asfaltare carosabil străzi cartier Lunca-Berca
Modernizare casă de cultură în comuna Berca
Extindere sistem de canalizare
Modernizare staţie de epurare.